Nu sunt un expert in Java Script, chiar din contra as putea spune ca sunt novice.Insa, lucrand la tema 3 si tema 4 la IE, si bineinteles citind multa documentatie am dat de urmatoarele probeme:
* Javascript nu poate executa/citi date intre diferite domenii, chiar daca poate face acest lucru intre ferestre diferite ale browserului.
Singura exceptie este top.location.href care poate fi setat nu citit. Aceasta metoda nu functioneaza pe IE<=5.5. Putem folosi aceasta proprietate pentru a scapa de "frame busting" adica atunci cand frame-ul nostru esta arat in alt site(si nu dorim asta). Pe siteul quirksmode.org este dat ca exemplu un script simplu pentru frame busting:
var quirksMode = (top == self);
if (!quirksMode) top.location.href = '/index.html';
* Javascript nu poate scrie pe hard-diskul utilizatorului date cu exceptia cookie-urilor.
* Javascript nu poate seta valoarea unui camp input type="file" astfel ca nu poate uploada de exemplu fisere ce contin parole de pe calculatorul utilizatorului.
* Nu se poate inchide folosind javascript o fereastra deshisa de utilizator (nu exista limitari de acest gen pentru ferestrele deschise cu javascript)
scopuri XML
XML (eXtensible Markup Language), descendent al SGML (Standard Generalized Markup Language) este un meta-limbaj utilizat in activitatea de marcare structurala a documentelor, a carei specificatie a fost dezvoltata incepand cu 1996 in cadrul consortiului W3C, de un grup de cercetare condus de Jon Bosak de la Sun
Microsystems, la care au aderat ulterior o serie de grupuri de experti din comunitatile academice gen Text Encoding Initiative, NCSA si industriale, cum ar fi SUN, IBM, Netscape, Oracle, Adobe ).
Prima versiune de XML a fost standardizata in februarie 1998, ulterior acest standard a mai fost revizuit de doua ori in octombrie 200 si
respectiv in februarie 2004.
Scopurile proiectate pentru XML sunt::
1. XML trebuie sa fie simplu de utilizat pe Internet.
2. XML trebuie sa suporte o mare verietate de aplicatii.
1
XML to PDF by RenderX XEP XSL-FO Formatter, visit us at http://www.renderx.com/
3. XML trebuie sa fie compatibil cu SGML.
4. Trebuie sa fie usor sa fie scrise programe ce vor procesa documente XML.
5. Numarul facilitatiilor optionale din XML sunt reduse la minimum, ideal, la zero.
6. Documentele XML trebuie sa fie citibile de catre utilizatori si clare intr-un mod rezonabile.
7. Designul XML ar trebui sa fie pregatita rapid.
8. Designul XML trebuie sa fie formal si concis.
9. Documentele XML trebuie sa fie usor de creat.
10. Caracterul lapidar din marcajele XML sa fie de o importanta minima.
Microsystems, la care au aderat ulterior o serie de grupuri de experti din comunitatile academice gen Text Encoding Initiative, NCSA si industriale, cum ar fi SUN, IBM, Netscape, Oracle, Adobe ).
Prima versiune de XML a fost standardizata in februarie 1998, ulterior acest standard a mai fost revizuit de doua ori in octombrie 200 si
respectiv in februarie 2004.
Scopurile proiectate pentru XML sunt::
1. XML trebuie sa fie simplu de utilizat pe Internet.
2. XML trebuie sa suporte o mare verietate de aplicatii.
1
XML to PDF by RenderX XEP XSL-FO Formatter, visit us at http://www.renderx.com/
3. XML trebuie sa fie compatibil cu SGML.
4. Trebuie sa fie usor sa fie scrise programe ce vor procesa documente XML.
5. Numarul facilitatiilor optionale din XML sunt reduse la minimum, ideal, la zero.
6. Documentele XML trebuie sa fie citibile de catre utilizatori si clare intr-un mod rezonabile.
7. Designul XML ar trebui sa fie pregatita rapid.
8. Designul XML trebuie sa fie formal si concis.
9. Documentele XML trebuie sa fie usor de creat.
10. Caracterul lapidar din marcajele XML sa fie de o importanta minima.
DOM...inceputuri
Modelul orientat-obiect pentru documente (DOM) reprezinta o interfata de
programare a aplicatiilor destinate sa prelucreze documentele HTML si XML, independenta de platforma si de limbaj, definind structura logica a documentelor si modalitatile de accesare si de modificare a lor.
Aceasta structura logica este una arborescenta, orientata obiect. Documentele sînt
modelate utilizînd obiecte, iar modelul nu ofera doar o vizualizare structurata a documentului, ci si o maniera de specificare a comportamentului lui si a obiectelor componente.
O implementare a modelului trebuie sa aiba în vedere implementarea obligatorie a
tuturor interfetelor fundamentale definite de DOM Core, conform semanticii DOM. Mai mult, trebuie sa implementeze cel putin unai dintre interfetele HTML si XML împreuna cu semanticile aferente.
programare a aplicatiilor destinate sa prelucreze documentele HTML si XML, independenta de platforma si de limbaj, definind structura logica a documentelor si modalitatile de accesare si de modificare a lor.
Aceasta structura logica este una arborescenta, orientata obiect. Documentele sînt
modelate utilizînd obiecte, iar modelul nu ofera doar o vizualizare structurata a documentului, ci si o maniera de specificare a comportamentului lui si a obiectelor componente.
O implementare a modelului trebuie sa aiba în vedere implementarea obligatorie a
tuturor interfetelor fundamentale definite de DOM Core, conform semanticii DOM. Mai mult, trebuie sa implementeze cel putin unai dintre interfetele HTML si XML împreuna cu semanticile aferente.
structura DOM
DOM reprezinta documentele ca o ierarhie de obiecte-nod care la rîndul lor pot
implementa alte interfete, eventual mai specializate. Anumite tipuri de noduri pot avea noduri copii(descendenti) de diverse tipuri, desigur. Altele pot fi noduri frunza, lipsite de descendenti.
În plus, DOM specifica o interfata numita NodeList pentru a procesa liste ordonate de noduri (precum descendenti ai unui nod sau elemente returnate de metoda
Element.getElementByTagName() si o interfata NamedNodeMap pentru liste neordonate de noduri referite de nume de atribute (numele de atribute sînt numele atributelor unui element HTML sau XML; (e.g. align este atribut al tag-ului
implementa alte interfete, eventual mai specializate. Anumite tipuri de noduri pot avea noduri copii(descendenti) de diverse tipuri, desigur. Altele pot fi noduri frunza, lipsite de descendenti.
În plus, DOM specifica o interfata numita NodeList pentru a procesa liste ordonate de noduri (precum descendenti ai unui nod sau elemente returnate de metoda
Element.getElementByTagName() si o interfata NamedNodeMap pentru liste neordonate de noduri referite de nume de atribute (numele de atribute sînt numele atributelor unui element HTML sau XML; (e.g. align este atribut al tag-ului
).
În cadrul modelului, NodeList si NamedNodeMap sînt dinamice, în sensul ca orice modificare a structurii unui document implica autormat si reactualizarea tuturor instantelor NodeList si NamedNodeMap, respectiv. Orice schimbari ale unui nod al arborelui de noduri sînt reflectate în toate referintele la acel nod în NodeList-ele si MapNodeMap-ele asociate.
DOM...interfete si implementari
În cadrul modelului sînt specificate interfete ce pot fi ulterior utilizate în prelucrarea documentelor XML/HTML. Aceste interfete sînt abstractizari, similare claselor abstracte de baza din C++, oferind o modalitate de accesare si de modificare a reprezentarii interne a unui document în cadrul unei aplicatii.
Interfetele nu implica o implementare concreta, particulara, a functiilor pe care le definesc, fiecare aplicatie DOM putînd stoca documentele în oricare reprezentare interna convenabila, atîta timp cît interfetele DOM sînt suportate. DOM este conceput sa evite dependenta de implementare.
Ce se urmareste in versiunile urmatoare DOM?
- un model structural pentru submultimile elementelor interne si externe
ale documentelor;
- validare prin intermediul schemelor (eventual prin XML Schema);
- controlul reprezentarii documentelor prin foi de stiluri (CSS sau XSL);
controlul accesului;
- siguranta în executie;
Interfetele nu implica o implementare concreta, particulara, a functiilor pe care le definesc, fiecare aplicatie DOM putînd stoca documentele în oricare reprezentare interna convenabila, atîta timp cît interfetele DOM sînt suportate. DOM este conceput sa evite dependenta de implementare.
Ce se urmareste in versiunile urmatoare DOM?
- un model structural pentru submultimile elementelor interne si externe
ale documentelor;
- validare prin intermediul schemelor (eventual prin XML Schema);
- controlul reprezentarii documentelor prin foi de stiluri (CSS sau XSL);
controlul accesului;
- siguranta în executie;
SAX in JAVA
Implementarile Java pentru SAX sint incapsulate in pachetul de clase org.xml.sax care poate fi obtinut gratuit prin Internet. Ca drivere de parsare SAX pot fi mentionate IBM XML for Java si XP. Alternativele sint SAXDOM sau MSXML (Microsoft), iar daca se doreste o procesare mai elaborata a unui document XML se poate utiliza un servlet numit DOMit, dezvoltat de IBM.
Drept aplicatii bazate pe SAX putem enumera: JUMBO (vizualizator de documente XML), FREE-DOM (implementare libera a unor biblioteci Java de analiza XML), SAXON (interfata de nivel ridicat bazata pe SAX), Alfred XML Parser si altele.
Desigur, exista parsere XML si pentru Perl, Python, Delphi etc. disponibile pentru diverse platforme.
Drept aplicatii bazate pe SAX putem enumera: JUMBO (vizualizator de documente XML), FREE-DOM (implementare libera a unor biblioteci Java de analiza XML), SAXON (interfata de nivel ridicat bazata pe SAX), Alfred XML Parser si altele.
Desigur, exista parsere XML si pentru Perl, Python, Delphi etc. disponibile pentru diverse platforme.
SEO
SEO este o abreviere pentru Search Engine Optimization. In principiu acest tip de servicii se adreseaza proprietarilor de site-uri ce isi doresc un trafic ridicat printr-o pozitionare mai buna in rezultatele cautarilor prin motoarele de cautare precum Google, Yahoo sau MSN.
Iata cateva sfaturi pentru a va regasi site-ul cat mai sus in indexul motoarelor de cautare:
- Folositi un domeniu la .com care sa contina una dintre cuvintele cheie ale site-ului;
- Folositi, in loc de cod javascript in fisierele HTML, fisiere externe incluse;
- Includeti clasele de culori si fonturi din fisiere .css;
- Folositi tag-uri H1 pentru titlurile paginilor;
- Adaugati o pagina 'sitemap' paginii;
- Nu creati pagini cu marimi mai mari de 100k;
- Incercati sa obtineti cat mai multe referinte pe alte site-uri.
Noi le-am folosit ni pot sa zic ca stam destul de bine:D
Iata cateva sfaturi pentru a va regasi site-ul cat mai sus in indexul motoarelor de cautare:
- Folositi un domeniu la .com care sa contina una dintre cuvintele cheie ale site-ului;
- Folositi, in loc de cod javascript in fisierele HTML, fisiere externe incluse;
- Includeti clasele de culori si fonturi din fisiere .css;
- Folositi tag-uri H1 pentru titlurile paginilor;
- Adaugati o pagina 'sitemap' paginii;
- Nu creati pagini cu marimi mai mari de 100k;
- Incercati sa obtineti cat mai multe referinte pe alte site-uri.
Noi le-am folosit ni pot sa zic ca stam destul de bine:D
Globus Toolkit4
Global Toolkit4 este un standard "de facto" pentru "grid middleware" care implementează standardele definite de WSRF si ofera oferă implementări conforme standardului WSRF pentru componentele GRAM, MDS, GridFTP sub forma de servicii grid. Acesta permite implementarea de servicii grid si expune serviciile grid utilizând Globus Container
Glonus Toolkit4 ofera implementari WSRF prin:
Java WS Core
C WS Core
PythonWS Core
Implementarea Java WS Coreofere un set de porturi predefinite:
GetResourceProperty
GetMultipleResourceProperties
SetResourceProperties
QueryResourceProperties
Glonus Toolkit4 ofera implementari WSRF prin:
Java WS Core
C WS Core
PythonWS Core
Implementarea Java WS Coreofere un set de porturi predefinite:
GetResourceProperty
GetMultipleResourceProperties
SetResourceProperties
QueryResourceProperties
CSS tips
CSS este un limbaj (style language) care defineste "layout-ul" pentru documentele HTML.CSS se ocupa in general cu aspectul si controlul grafic al elementelor din pagina, cum ar fi: textul, imaginile, fondul, culorile.El extinde functionalitatile HTML, permitand redefinirea etichetelor HTML existente.
Prin utilizarea CSS aspectul documentului pe ansamblu, sau a unui element individual din interiorul sau, poate fi controlat mult mai usor. Stilurile pot fi aplicate asupra unui element, a unui document sau chiar asupra unui intreg site web.
Iata cateva puncte de plecare in aprofundarea CSS:
* se definesc dupa caz intai background-ul si propietatile legate de font;
* se exprima [preferabil in pixeli] dimensiunile de tip width, height, margin si padding;
* IE + FF -> padding-ul se aduna la height si la width;
* FF = margin-ul -> nu se aduna la dimensiunea totala a div-ului
* IE = margin-ul -> se aduna la W si H
* scrierea pe o linir si nu multiline ajuta mult la randarea vizuala mult mai eleganta + shorthands + inheritance mult mai usor identificabila;
Prin utilizarea CSS aspectul documentului pe ansamblu, sau a unui element individual din interiorul sau, poate fi controlat mult mai usor. Stilurile pot fi aplicate asupra unui element, a unui document sau chiar asupra unui intreg site web.
Iata cateva puncte de plecare in aprofundarea CSS:
* se definesc dupa caz intai background-ul si propietatile legate de font;
* se exprima [preferabil in pixeli] dimensiunile de tip width, height, margin si padding;
* IE + FF -> padding-ul se aduna la height si la width;
* FF = margin-ul -> nu se aduna la dimensiunea totala a div-ului
* IE = margin-ul -> se aduna la W si H
* scrierea pe o linir si nu multiline ajuta mult la randarea vizuala mult mai eleganta + shorthands + inheritance mult mai usor identificabila;
Topul celor mai vizitate site-uri in 2008
Newsknife, un site care creeaza rapoarte lunare despre cele mai vizitate site-uri din intreaga lume din perspectiva calitatii a afisat lista celor mai importante site-uri de pe Google News pentru acest an. Pozitiile au fost date de frecventa articolelor incluse in Google News de catre o anumita sursa.
1)New York Times
2)Associated Press
3)Reuters
4)Washington Post
5)Voice of America
6)CNN
7)Los Angeles Times
8)Bloomberg
9)BBC News, UK
10)Christian Science Monitor
11)ABC News
12)FOX News
1)New York Times
2)Associated Press
3)Reuters
4)Washington Post
5)Voice of America
6)CNN
7)Los Angeles Times
8)Bloomberg
9)BBC News, UK
10)Christian Science Monitor
11)ABC News
12)FOX News
e-commerce
Sincer...e-commerce-ul mi se pare cea mai promitatoare latura de dezvoltare a interfetelor web.Din acest motiv mi-am ales sa aprofundez pentru proiectul de diploma aceasta tema.
Nu cred ca este nimic complicat din punct de vedere tehnic in conceperea unui portal Business to Business sau Business to Consumer, dificultatile venind mai degraba din partea economica.
Nu stiu cati dintre voi stiu care este diferenta dintre B-2-B si B-2-C asa ca here it goes:
B-2-B cuprinde toate tranzactiile ce se efectueaza intre doi sau mai multi parteneri de afaceri. Aceste tranzactii se bazeaza, de obicei, pe sisteme extranet, ceea ce inseamna ca partenerii de afaceri actioneaza pe Internet prin utilizarea de nume si parole pentru paginile de web proprii.
B-2-C se refera la relatiile dintre comerciant si consumatorul final, fiind considerat comert electronic cu amanuntul.
O noua optiune in comertul electronic este tranzactia Business-to-Employee (B-2-E), care se refera la tranzactiile din interiorul unei firme, destinate personalului angajat al firmei si efectuate prin sistemul intranet propriu.
Nu cred ca este nimic complicat din punct de vedere tehnic in conceperea unui portal Business to Business sau Business to Consumer, dificultatile venind mai degraba din partea economica.
Nu stiu cati dintre voi stiu care este diferenta dintre B-2-B si B-2-C asa ca here it goes:
B-2-B cuprinde toate tranzactiile ce se efectueaza intre doi sau mai multi parteneri de afaceri. Aceste tranzactii se bazeaza, de obicei, pe sisteme extranet, ceea ce inseamna ca partenerii de afaceri actioneaza pe Internet prin utilizarea de nume si parole pentru paginile de web proprii.
B-2-C se refera la relatiile dintre comerciant si consumatorul final, fiind considerat comert electronic cu amanuntul.
O noua optiune in comertul electronic este tranzactia Business-to-Employee (B-2-E), care se refera la tranzactiile din interiorul unei firme, destinate personalului angajat al firmei si efectuate prin sistemul intranet propriu.
Lentile magnetice pentru telefon
Camerele din telefoanele mobile nu au reusit pana acum sa rivalizeze camerele digitale, in mare parte din cauza lipsei de lentile performante. Senzorii au suficienta putere, insa pur si simplu nu este loc pentru lentile. Iar solutiile externe anulau complet portabilitatea telefonului, sau aveau un mecanism de atasare usor peste mana.
Inelul metalic, teoretic atasat permanent, este suficient de mic pentru a nu modifica in nici un fel dimensiunile telefonului. Iar lentila se poate adauga si scoate dupa nevoie, fara prea multa bataie de cap. Pur si simplu o pozitionam pe inelul metalic.
Momentan sunt disponibile trei astfel de lentile: wide angle, fish eye si tele (2x zoom). Si sunt compatibile cu majoritatea camerelor integrate in telefoane mobile, PDA-uri, dar chiar si cu o multime de webcam-uri integrate.
Pretul unei astfel de lentile este de 17 – 20 $, in functie de modelul ales.
Efectele incalzirii globale asupra furtunilor
In urma cercetarilor, oamenii de stiinta au demonstrat ca exista o stransa legatura intre frecventa norilor cumulonimbus si variatiile de temperatura inregistrate la suprafata oceanului.
Astfel, frecventa norilor care provoaca furtuni a crescut cu 45% pentru cresterea temperaturii oceanului cu un singur grad. Avand in vedere ca temperatura medie anuala creste cu 0.13 grade pe deceniu, frecventa furtunilor in zona tropicelor va creste cu 6% intr-un interval de timp similar.
Astfel, frecventa norilor care provoaca furtuni a crescut cu 45% pentru cresterea temperaturii oceanului cu un singur grad. Avand in vedere ca temperatura medie anuala creste cu 0.13 grade pe deceniu, frecventa furtunilor in zona tropicelor va creste cu 6% intr-un interval de timp similar.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
